sculptura_1Lesne de prelucrat, prin însăși structura sa naturală, consistență și relativ ușoară totodată, lemnul posedă excelente virtuți plastice, cu subtile și profunde variații cromatice, pretându-se la modelări nelimitate, în opere libere și în reliefuri de toate gradele, integrate arhitecturii sau de sine stătătoare. Spre deosebire de alte materiale, utilizate, aproape exclusiv, numai în arta cultă, cum ar fi, bunăoară, marmura, bronzul și metalele prețioase, mult mai rare, mai scumpe, și, deci, mai greu de procurat, lemnul, prin calitățile menționate, prin omniprezența și accesibilitatea sa generală, a fost și continuă să fie folosit, pe scară foarte largă, atât în creația cultă cât și în cea populară, ultima fiind incomparabil mai veche decât prima și, firește, mult mai răspândită.

sculptura_2          Ca și plastică lapidară sau cea în lut ars, în oase și colți de felurite animale, sculptura în lemn s-a practicat pretutindeni din cele mai vechi timpuri, dar, din păcate, nu s-a păstrat până în zilele noastre decât în anumite zone geografice care, prin natura climatului lor, au favorizat conservarea acestui material mai puțin rezistent la acțiunea conjugată a intemperiilor și a factorilor biochimici, fără să mai vorbim de incendii și de alte calamități.